Atribuțiile executorului judecătoresc. Constatarea faptelor și a stărilor de fapt

Atribuțiile executorului judecătoresc. Constatarea faptelor și a stărilor de fapt

Ce asociaţii aveţi cînd auziti cuvintele “executor judecătoresc”? Constrîngere, sechestru, interdicţie şi altele de felul acestora, dar toate cu conotaţie de forţă şi impunere, nu-i aşa ?

Să ştiţi însă că nu doar acestea fac obiectul activităţilor de zi cu zi a executorilor judecătoreşti. Executorul judecătoresc are şi alte atribuţii, diferite de cele cu care suntem deprinşi deja. Care ar fi acestea, cui şi unde ar putea fi utile? Vom afla din discuţia cu dna Novicov Oxana, secretar  general al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi lector universitar, USM.

Dnă Novicov, ce atribuţii noi, diferite de cele deţinute anterior, au fost acordate executorilor judecătoreşti odată cu reformarea sistemului de executare în 2010?

Dacă e să punem accentul pe cuvîntul „diferite” faţă de cele deţinute anterior, atunci schimbarea majoră întervenită în 2010 a fost cea de acordare executorilor judecătoreşti a posibilităţii de prestare a unor servicii, la solicitarea persoanei interesate. Aşadar, din 2010 încoace, executorul judecătoresc încetează să fie purtătorul unor funcţii exclusiv coercitive şi, pe lîngă atribuţiile procedurale pe care le-a deţinut de decenii, obţine şi posibilitatea prestării unor servicii.

La ce tip de servicii Vă referiţi?

Mă refer la serviciile de constatare a faptelor şi stărilor de fapt, de comunicare a actelor, de organizare a licitaţiilor pentru vînzarea bunurilor gajate/ipotecate, de recuperare amiabilă a datoriilor, cît şi de conciliere prejudiciară a părţilor.

Ne-aţi putea oferi detalii despre serviciul de constatare a faptelor şi stărilor de fapt?

După părerea mea, este unul dintre cele mai utile şi interesante servicii dintre cele aflate în recuzita executorului judecătoresc. De altfel, practica arată că e şi cel mai solicitat dintre toate. Constatarea faptelor şi stărilor de fapt este un instrument util oferit de legiuitor, prin intermediul executorului judecătoresc, oricărei persoane care îşi doreşte conservarea unui fapt sau stări de fapt la o anumită dată. În plus, faptele constatate de executorul judecătoresc prin actul întocmit în condiţiile legii au şi forţă probantă. În acest mod, persoana obţine nu doar o conservare a faptelor, ci şi un element probatoriu util în eventualitatea unui litigiu.

Aşadar, constatările de fapte sunt necesare pentru colectarea probelor pentru un proces judiciar?

Nu doar. Constatările sunt utile şi pentru scopuri „mai paşnice”, mai mult chiar – existenţa unelor constatări permite să se evite unele litigii. Astfel, dacă vecinul care V-a inundat cunoaşte că aveţi constatată starea locuinţei dvs. imediat după inundaţie, s-ar putea să-i fie mai uşor să se decidă să Vă recupereze daunele, fără o adresare în instanţa de judecată.

Constatările pot fi utile în cercetări şi studii, avînd diverse obiecte sau în evaluări. Voi apela la un exemplu de constatări realizate de executorii judecătoreşti, la solicitarea companiei care asigura un oraş cu transport public de pasageri. Autoritatea locală intenţiona să reducă costul biletului de călătorie. Compania, la rîndul său, afirma că acest lucru ar face imposibilă prestarea serviciului, din motiv că nu s-ar acoperi costurile de deservire şi administrare a rutei. Pentru a clarifica lucrurile, s-a solicitat efectuarea pe o anumită durată de timp a constatării faptului cîţi pasageri zilnic sunt transportaţi cu acea rută. Avind în acest mod constatat numărul de pasageri transportaţi, cunoscînd costurile de deservire a rutei, s-a putut deduce un cost rezonabil al biletului de călătorie. Şi ca să evităm orice supoziţii, voi preciza – exemplul de mai sus ţine de practica colegilor-executori  judecătoreşti din alt stat.

În ţara noastră, acest serviciu este solicitat frecvent pentru a stabili starea încăperilor şi a lucrurilor pînă şi după darea în locaţiune; pentru a constata starea locuinţelor din preajma unui şantier pînă la începerea lucrărilor de construcţie (evitînd astfel riscul litigiilor privind daunele datorate vibraţiilor de la şantier); pentru a constata modul de realizare a obligaţiilor contractuale; pentru a constata vînzarea unor produse contrafăcute sub mărci notorii sau unele asemănătoare lor, ce induc ideia unui brend cunoscut; pentru a constata conţinutul unei pagini web, etc.

Constatările sunt destul de utile în apărarea drepturilor consumatorilor – şi în acest sens aş vrea să Vă relatez un caz, cînd executorului judecătoresc i s-a solicitat să constate numărul muşuroaielor de cîrtiţă existente pe un lan. Ulterior, proprietarul lanului a procurat un aparat, producătorul căruia promitea că datorită undelor, pe care acesta le emană, cîrtiţele vor da bir cu fugiţii de pe lan şi încă şi-vor astupa şi galeriile de bună voie...Aparatul – minune a fost instalat şi utilizat o anumită perioadă - fapt constatat şi de executor şi verificat si de producător. Apoi executorul judecătoresc a constatat repetat numărul de muşuroaie. În acest mod, cumpărătorul, dar şi producătorul au putut verifica eficienţa aparatului.

Spectrul de aplicare a acestui serviciu e într-adevăr destul de variat. Există careva restricţii sau lucruri nepermise pentru a fi constatate?

Bineînţeles - chiar dacă constatarea este un serviciu cu o foarte largă aplicabilitate, este şi el ţinut de anumite restricţii, care pun în limitele legalităţii doleanţele solicitantului. În primul rînd, la efectuarea constatărilor, executorul judecătoresc nu poate formula concluzii sau aprecieri. Misiunea lui în cadrul constatării este de a descrie lucrurile aşa, cum există ele obiectiv la momentul efectuării constatării. Deci, dacă executorul judecătoresc vede că pe tavan sunt pete umede, de culoare gălbuie, anume aceasta va scrie în actul de constatare, fără a formula presupuneri despre cauza apariţiei lor. Sau dacă se descrie mersul unei licitaţii publice, executorul va descrie pas cu pas cum derulează aceasta, evitînd aprecierea corectitudinii sau a legalităţii acţiunilor ce au loc.

În al doilea rînd, există restricţii privind accesul executorului judecătoresc în anumite spaţii sau  localuri pentru a face constatări. Regula generală este că executorul judecătoresc are acele drepturi, de care dispune solicitantul serviciului său. Astfel, dacă solicitantul poate intra sau se poate afla într-o încăpere, acest lucru îl poate face şi executorul judecătoresc.

O altă restricţie ţine de esenţa faptului sau stării de fapt, a cărei constatare se solicită. Asfel, nu s-ar putea solicita constatarea faptului că o persoană, spărgînd soba veche a bunicăi a găsit o comoară, cu enumerarea obiectelor din care aceasta se compune. La fel cum nu s-ar putea solicita constatarea adulterului, decît dacă executorul judecătoresc nu asistă nemijlocit la faptul dat..., ceea ce ar fi foarte puţin probabil.... Executorul judecătoresc poate constata doar faptele sau stările de fapt pe care le vede, aude, etc. obiectiv şi nemijlocit.

Am certitutdinea că acest serviciu va lua amploare -  or, există multe situaţii în care lipsa unei constatări la timp făcute generează ulterior numeroase neclarităţi, cheltuieli şi dispute. O direcţie de valorificat pentru republica noastra (care este o ţară agrară) ar fi constatările în relaţiile de asigurare a roadei, de constatare a modului de utilizare şi/sau eficienţei pesticidelor livrate. La fel, iau amploare constatările privind conţinutul paginilor web, email-urilor, respectării drepturilor de autor, etc.

Exemplele de care aţi vorbit mai sus sunt foarte interesante, pe alocuri amuzante chiar... Există şi astfel de solicitări bizare?

Solicitări există de tot tipul – şi amuzante, şi ciudate, şi confuze... Uneori însuşi solicitantul acestui serviciu nu cunoaşte exact ce tip de constatare şi-ar dori. În aceste cazuri, executorul judecătoresc ar trebui să discute cu el, pentru a înţelege corect cum şi în ce scop urmează să fie utilizat ulterior actul de constatare. Astfel, executorul judecătoresc va ajuta solicitantul să formuleze corect obiectul constatării, în aşa manieră, încît acesta să corespundă maximal necesităţilor solicitantului. Acest lucru în nici un caz nu înseamnă că conţinutul constatării va fi adoptat la doleanţele solicitantului! Conţinutul constatării va reflecta starea obiectivă a lucrurilor - mai mult nimic.

Care este costul acestui serviciu, care pare a fi unul foarte util?

Costul acestuia este stabilit de comun acord de solicitant şi executorul judecătoresc, prin contractul pe care îl încheie în acest sens. Costul diferă, în funcţie de mai mulţi factori – timpul necesar pentru constatare, distanţa, la care trebuie să se deplaseze executorul judecătoresc, complexitatea constatării şi altele.

Spre exemplu, costul constatării faptului că pe raftul unui magazin se expun spre vînzare lactate cu termen expirat va fi diferit de costul constatării privind starea drumului şi indicatoarele plasate de-a lungul acestui drum, cu lungimea de 200 de km; la fel cum constatarea conţinutului unui sms va costa diferit de constatarea respectării de către un părinte a graficului de întrevedere cu coplilul.

În practica colegilor de peste hotare au existat cazuri cînd pentru constatarea suprafeţelor afectate de un incediu de vegetaţie, a fost nevoie de locaţiunea unui helicopter, costul căruia a fost, evident, acoperit de solicitant.

În cazul cînd actul de constatare apare drept probă în procesul de judecată, costul efectuării constatării poate fi solicitat spre recuperare, în calitate de cheltuieli de judecată.

Ce garanţii oferă legea că actul dat nu este întocmit la altă dată sau nu reflectă lucruri inexistente?

Mă aşteptam la această întrebare, care apare de fiecare dată, cînd discutăm despre constatări... Pentru a reduce din premisele ce provoacă o astfel de întrebare, la iniţiativa UNEJ, au fost operate modificări în actele normative, astfel încît din mai 2017 toate actele de constatare sunt obligatoriu înregistrate la organul profesional. Termenul de înregistrare este de 5 zile lucrătoare din data finalizării actului de constatare. Acestă procedură asigură conservarea intactă a conţinutului actului, posbilitatea verificării oricînd a variantei originale a actului, cît şi excluderea situaţiilor de întocmire a actului, la o altă dată decît cea indicată în el.  Încălcarea acestui termen atrage refuzul înregistrării actului.

 În cele 7 luni de cînd  actele de constatre se înregistrează la UNEJ, am remarcat că 99% din acte sunt însoţite de anexe - înregistrări video sau audio, fotografii, capturi de ecran, etc. Anexarea acestora e  un suport al conformităţii celor constatate prin act.

Şi, nu în ultimul rînd, o garanţie a „probităţii” actului întocmit este statutul şi buna reputaţie a executorului judecătoresc care îl semnează. Or, executorul judecătoresc, de rînd cu notarul, sunt ceea ce în dreptul european e numit „terţi de încredere” - adică persoane, cărora statul le conferă dreptul şi încrederea de a certifica sau constata anumite fapte. Actul întocmit de executorul judecătoresc se află sub protecţia prezumţiei legalităţii - prezumţie ce poate fi răsturnată doar prin constatarea ilegalităţii/nulităţii acestuia. În Franţa, spre exemplu, prezenţa unui executor la extragerile de loterie sau la diferite concursuri este indispensabilă - el fiind un garant al conformităţii procedurilor derulate.

 Şi, să mai ţinem cont de faptul că,  în cazul unor acţiuni contrare legii, executorul judecătoresc riscă nu doar cu bunul său nume (iar în cazul unor profesii liberale, acesta este corelat direct cu componenţa clientelei biroului), ci şi cu sancţiuni disciplinare, care pentru executorii judecătoreşti sunt extrem de dure, probabil cele mai dure dintre toate profesiile similare ca statut....

Din cele ce ne-aţi expus, înţeleg că acest serviciu a fost inspirat de practica altor state...Aşa este?

Într-adevăr, ideia implementării acestui tip de serviciu a fost inspirată de practica Lituaniei – ţară care e lider în domeniul constatărilor printre Ţările Baltice. Experienţa şi susţinerea acestor colegi, cît şi traning-urile organizate inclusv cu implicare unor experţi din partea Uniunii internaţionale a executorilor judecătoreşti, au contribuit la cizelarea în timp a acestui serviciu, astfel ca în prezent, executorii judecătoreşti din Moldova să poată răspunde necesităţilor cetăţenilor şi a mediului de afaceri cu un serviciu eficient, util şi sobru reglementat.

Mai mult, şi spun aceasta cu o mîndrie făţişă, experienţa Moldovei în acest domeniu este valorificată şi de alte state – astfel, executorii judecătoreşti din Kazahstan valorifică experienţa ţării noastre, de rînd cu cea a Lituaniei şi Franţei. Iar recent, UNEJ Moldova a recepţionat o solicitare din partea Uniunii Internaţionale a executorilor judecătoreşti de a prezenta situaţia din ţara noastră la capitolul servicii oferite de executorii judecătoreşti într-un atelier, in cadrul  lucrărilor celui de-al 23-lea Congres mondial al executorilor judecătoreşti.

http://www.bizlaw.md/2018/02/19/atributiile-executorului-judecatoresc/